Alegeți enunțul incorect referitor la Ilion:

A. delimitează regiunea inghinală

B. conține măduvă hematogenă tot timpul vieții

C. fixează rădăcina penisului

D. este os al trunchiului

E. la nivelul lui își are originea mușchiul croitor

Grilă din Simulare Mai 2024 UMFCD – București, MG

HCO₃⁻ NU este eliminat:

A. din tubii colectori în calicele mici

B. în duoden prin relaxarea sfincterului Oddi

C. prin secreția glandei parotide

D. din sângele alveolar prin membrana respiratorie

E. prin filtrarea glomerulară în capsula Bowman

Grilă din Simulare Mai 2024 UMFCD – București, MG

La nivelul periostului NU se găsesc:

A. celule ale țesutului conjunctiv moale

B. mecanoreceptori

C. celule ale țesutului cartilaginos

D. celule țintă pentru hormoni

E. celule cu activitate osteogenă

Grilă din Simulare Mai 2024 UMFCD – București, MG

Organele abdominale NU sunt primesc inervație:

A. simpatică de la segmentele medulare T5-T12

B. parasimpatică de la nivel bulbar

C. senzitivă din coarnele laterale medulare

D. simpatică de la coarnele laterale L1-L2

E. parasimpatică din segmentele medulare S2-S4

Grilă din Simulare Mai 2024 UMFCD – București, MG

Când corpul galben este funcțional:

A. nu pot exista corpi albi

B. se poate produce nidația

C. devine posibilă fecundația

D. foliculii primordiali sunt epuizați

E. nu se secretă FSH

Grilă din Simulare Mai 2024 UMFCD – București, MG

NU poate avea cromozomii X și Y:

A. spermia

B. celula glandulară prostatică

C. neuronul

D. zigotul

E. celula Leydig

Grilă din Simulare Mai 2024 UMFCD – București, MG

NU sunt fibre simpatice amielinice în:

A. ramura meningeală

B. ramura dorsală

C. ramura comunicantă albă

D. ramura comunicantă cenușie

E. ramura ventrală

Grilă din Simulare Mai 2024 UMFCD – București, MG

Toți nervii micști au fibre:

A. ce inervează mușchi scheletici

B. preganglionare

C. ce formează plexuri

D. cu teacă Schwann

E. senzoriale

Grilă din Simulare Mai 2024 UMFCD – București, MG

Hematia adultă:

A. NU are proteine transportoare

B. poate conține simultan O₂ și CO₂

C. are în hialoplasmă hemoglobină și proteine nonhistonice

D. are formă sferică

E. se divide

Grilă din Simulare Mai 2024 UMFCD – București, MG

Mușchii papilari sunt contractați:

A. înaintea închiderii valvelor atrioventriculare

B. înaintea deschiderii valvelor atrioventriculare

C. după deschiderea valvelor atrioventriculare

D. înaintea deschiderii valvelor semilunare

E. după închiderea valvelor semilunare

Grilă din Simulare Mai 2024 UMFCD – București, MG

Din organele digestive ajung, prin vena portă, la ficat:

A. colecistokinina

B. bilirubina

C. monogliceridele

D. aceticilina

E. retinolul

Grilă din Simulare Mai 2024 UMFCD – București, MG

Planul transversal care trece prin ombilic NU secționează:

A. aorta descendentă

B. mezenterul

C. ureterul

D. ficatul

E. colonul

Grilă din Simulare Mai 2024 UMFCD – București, MG

În hematiile capilarelor alveolare NU poate exista:

A. dezoxihemoglobină

B. hemoglobină redusă

C. oxigen legat de ionii de fier

D. carbaminohemoglobină

E. o presiune de 40 mmHg a CO₂

Grilă din Simulare Mai 2024 UMFCD – București, MG

Alegeți fibrele ce NU părăsesc trunchiul nervului spinal:

A. fibre senzitive spre pielea spatelui

B. fibre simpatice spre mușchii vaselor sanguine

C. prelungiri celulifuge spre deutoneuroni

D. fibre gama spre fusurile neuromusculare

E. fibre simpatice pregg spre ganglionii laterovertebrali

Grilă din Simulare Mai 2024 UMFCD – București, MG

Insulina NU crește sinteza de:

A. trigliceride

B. glucoză

C. enzime lipogenetice

D. acizi grași

E. proteine

Grilă din Simulare Mai 2024 UMFCD – București, MG

Enunțul greșit referitor la neutrofile este:

A. au formă globuloasă

B. cresc numeric la pacienții cu sindrom Cushing

C. au rol fagocitar

D. reprezintă mai mult de 90% din granulocite

E. sunt implicate în sinteza de globuline

Grilă din Simulare Mai 2024 UMFCD – București, MG

Activitatea hipotalamusului NU este stimulată, ci inhibată de:

A. starea de hidratare a organismului

B. compuși ai metabolismului lipidic

C. nivelul plasmatic al cortizolului

D. stres

E. nivelul plasmatic al hormonilor glandulotropi

Grilă din Simulare Mai 2024 UMFCD – București, MG

Excizia (îndepărtarea) părții verticale a stomacului se asociază cu:

A. inactivarea ptialinei

B. imposibilitatea absorbției fierului ingerat

C. abolirea motilității gastrice

D. imposibilitatea absorbției gastrice a vitaminei B12

E. secționarea fibrelor vagale

Grilă din Simulare Mai 2024 UMFCD – București, MG

Nervii micști cu fibre de la nivel bulbar sunt:

1. glosofaringian

2. facial

3. pneumogastric

4. accesor

Grilă din Simulare Mai 2024 UMFCD – București, MG

În ovarul unei gravide în luna 5 de sarcină se află:

1. celule ce produc gonadostimuline

2. globuli polari

3. placenta

4. foliculi primordiali

Grilă din Simulare Mai 2024 UMFCD – București, MG

Agranulocite se găsesc în:

1. splină

2. timus

3. ganglioni limfatici

4. măduva hematogenă

Grilă din Simulare Mai 2024 UMFCD – București, MG

Își au originea în cavitatea toracică:

1. canalul toracic

2. vena cavă superioară

3. artera toracică internă

4. trunchiul brahiocefalic

Grilă din Simulare Mai 2024 UMFCD – București, MG

În concentrarea urinei intervin:

1. hipotalamusul

2. nefronii corticali

3. nefronii juxtamedulari

4. tubii contorți proximali

Grilă din Simulare Mai 2024 UMFCD – București, MG

La realizarea homeostaziei participă:

1. acetilcolina

2. rinichiul

3. insulina

4. bucle de feed-back umoral

Grilă din Simulare Mai 2024 UMFCD – București, MG

Insuficiența secretorie a epiteliilor secretoare se asociază cu:

1. diabet zaharat

2. diabet insipid

3. mixedem

4. diabet bronzat

Grilă din Simulare Mai 2024 UMFCD – București, MG

Componenta postsinaptică a unei sinapse chimice din sistemul nervos periferic poate fi:

1. celulă glandulară endocrină

2. celulă glandulară exocrină

3. neuron

4. fibră musculară intrafusală

Grilă din Simulare Mai 2024 UMFCD – București, MG

Intensitatea stimulului influențează:

1. faza de latență a potențialului de acțiune

2. numărul fibrelor musculare ce sunt antrenate în contracție

3. amplitudinea depolarizării

4. valoarea potențialului de receptor

Grilă din Simulare Mai 2024 UMFCD – București, MG

Există mușchi posteriori ai:

1. coapsei

2. piciorului

3. brațului

4. mâinii

Grilă din Simulare Mai 2024 UMFCD – București, MG

Glucoza poate fi obținută:

1. în jejun sub acțiunea tuturor dizaharidazelor

2. în hepatocit din monozaharide

3. în sarcoplasmă, sub acțiunea catecolaminelor

4. în pancreas, sub acțiunea glucagonului

Grilă din Simulare Mai 2024 UMFCD – București, MG

La nivelul scheletului gambei, atât la copil, cât și la adult se găsesc:

1. țesut osos compact

2. țesut cartilaginos

3. țesut osos spongios

4. țesut conjunctiv moale

Grilă din Simulare Mai 2024 UMFCD – București, MG

Aminoacizii absorbiți intestinal sunt folosiți în organism:

1. pentru refacerea structurilor uzate

2. pentru formarea de fibrinogen

3. pentru sinteza de biocatalizatori

4. pentru formarea depozitelor de proteine

Grilă din Simulare Mai 2024 UMFCD – București, MG

Au structură proteică:

1. condrina

2. miofibrilele

3. anticorpii

4. pompele metabolice

Grilă din Simulare Mai 2024 UMFCD – București, MG

La inervația mușchilor oblici din organism participă:

1. fibre motorii din mezencefal

2. fibre din ganglionul spinal

3. fibre somatomotorii

4. fibre visceromotorii

Grilă din Simulare Mai 2024 UMFCD – București, MG

În structura glandei mamare sunt celule:

1. țintă pentru neurohormoni

2. conjunctive

3. cu proprietăți contractile

4. epiteliale de acoperire

Grilă din Simulare Mai 2024 UMFCD – București, MG

Preiau hormoni:

1. capilarele adenohipofizare

2. capilarele sinusoide

3. capilarele lobului posterior hipofizar

4. capilarele glomerulare

Grilă din Simulare Mai 2024 UMFCD – București, MG

Se secretă tubular:

1. acid uric

2. creatină

3. K⁺

4. Cl⁻

Grilă din Simulare Mai 2024 UMFCD – București, MG

Pe humerus se prind mușchi ai:

1. brațului

2. toracelui

3. umărului

4. spatelui

Grilă din Simulare Mai 2024 UMFCD – București, MG

Columela este componentă a:

1. labirintului membranos

2. receptorului auditiv

3. canalului cohlear

4. osului temporal

Grilă din Simulare Mai 2024 UMFCD – București, MG

Presiunea din ventricul este mai mare decât cea din atriu:

1. în faza izovolumetrică a sistolei

2. în faza izovolumetrică a diastolei

3. în faza de ejecție a sistolei

4. la sfârșitul diastolei generale

Grilă din Simulare Mai 2024 UMFCD – București, MG

Se realizează prin schimb ionic:

1. fenomenul de membrană Hamburger

2. acțiunea aldosteronului la nivelul nefronului

3. menținerea potențialului de repaus

4. absorbția intestinală a glucozei

Grilă din Simulare Mai 2024 UMFCD – București, MG

Au formă globuloasă:

1. monocitele

2. celulele apendicelor epiploice

3. zigotul

4. celulele epiglotei

Grilă din Simulare Mai 2024 UMFCD – București, MG

Hipotalamusul se învecinează cu:

1. artera hipofizară superioară

2. lobul temporal

3. baza craniului

4. lama cvadrigemină

Grilă din Simulare Mai 2024 UMFCD – București, MG

Celulele cu bastonaș, spre deosebire de cele cu conuri:

1. nu sunt stimulate de lumină

2. se adaptează mai greu

3. lipsesc în macula lutea

4. sunt mai numeroase

Grilă din Simulare Mai 2024 UMFCD – București, MG

Se formează trigliceride în:

1. adipocite

2. enterocite

3. hepatocite

4. celulele β ale insulelor Langerhans

Grilă din Simulare Mai 2024 UMFCD – București, MG

În enterocite se pot găsi:

1. săruri biliare

2. monozaharide

3. chilomicroni

4. tripeptidază

Grilă din Simulare Mai 2024 UMFCD – București, MG

Despre alveolele pulmonare putem afirma:

1. sunt compartimentate în săculeți alveolari

2. sunt unitățile structurale și funcționale ale plămânului

3. sunt hrănite de sângele arterelor bronșice

4. se află în pereții tuturor componentelor acinilor pulmonari

Grilă din Simulare Mai 2024 UMFCD – București, MG

Plămânul are:

1. o suprafață alveolară de 100 m²

2. o ventilație alveolară de 4,5-5 litri/minut

3. o capacitate vitală de 3500 ml

4. o grosime a membranei respiratorii de 0,6µ

Grilă din Simulare Mai 2024 UMFCD – București, MG

La nivelul hipocondrului stâng se găsesc organe:

1. vascularizate de trunchiul celiac

2. implicate în imunitate

3. inervate de nervul vag

4. vascularizate de artera mezenterică inferioară

Grilă din Simulare Mai 2024 UMFCD – București, MG

În cutia craniană se găsesc:

1. celule epiteliale secretoare

2. chemoreceptori

3. ganglioni nervoși

4. componente ale SNC și SNP

Grilă din Simulare Mai 2024 UMFCD – București, MG

NU ocupă o poziție intermediară (între sistemele arterial și venos) capilarele:

1. sinusoidale

2. alveolare

3. glomerulare

4. peritubulare

Grilă din Simulare Mai 2024 UMFCD – București, MG

Este corect să afirmăm că, SINGURUL organ care:

1. secretă androgeni este testiculul

2. este centrul reflexelor condiționate este emisfera cerebrală

3. excretă cataboliți azotați este rinichiul

4. are efect metabolic hipoglicemiant este pancreasul

Grilă din Simulare Mai 2024 UMFCD – București, MG

Este cauză de infertilitate:

1. avitaminoza E

2. hipersecreția de prolactină

3. ejacularea a mai puțin de 70 milioane spermii

4. persistența glandei epifize în perioada adultă

Grilă din Simulare Mai 2024 UMFCD – București, MG

Vena jugulară internă se învecinează cu:

1. artera carotidă comună

2. ganglionii limfatici laterocervicali

3. nervul vag

4. unul din cele două mari colectoare limfatice

Grilă din Simulare Mai 2024 UMFCD – București, MG

Celule de origine mezodermală secretă:

1. progesteron

2. eritropoietină

3. aldosteron

4. LH

Grilă din Simulare Mai 2024 UMFCD – București, MG

Cortul cerebelului se învecinează cu:

1. bulbul

2. paleocerebel

3. baza craniului

4. lobul temporo-occipital

Grilă din Simulare Mai 2024 UMFCD – București, MG

Participă ambele tipuri de osificare la formarea:

1. femurului

2. ilionului

3. humerusului

4. occipitalului

Grilă din Simulare Mai 2024 UMFCD – București, MG

Pot exista în materiile fecale:

1. proteine

2. apă

3. bilirubină

4. glucide

Grilă din Simulare Mai 2024 UMFCD – București, MG

Sângele venei renale stângi are:

1. cataboliți azotați

2. hormoni steroizi

3. oxigen

4. eritropoietină

Grilă din Simulare Mai 2024 UMFCD – București, MG

De la pubertate

1. începe secreția de testosteron

2. începe diviziunea spermatogoniilor

3. dispare timusul

4. începe evoluția foliculilor ovarieni

Grilă din Simulare Mai 2024 UMFCD – București, MG

O secundă poate fi:

1. intervalul de timp în care este oprită respirația în timpul deglutiției

2. durata ciclului cardiac la o frecvență de 60 de bătăi/min

3. intervalul de timp în care din fibrinogen se formează fibrina

4. durata secusei fibrei musculare scheletice

Grilă din Simulare Mai 2024 UMFCD – București, MG